Te-am zdruncinat din temelii. Am urlat cu toata forta plamanilor, am simtit fiecare fortare a fibrelor musculare, m-am oparit cu lacrimile pe obraji si tot nu ai vrut sa cazi. Te daram, desi te incapatanezi doar sa te inclini ca turnul din Pisa. Nu te amagi, nu esti obiectiv turistic. O sa cazi pana la urma. O sa cazi, o sa iei foc si nici cenusa nu o sa ramana in urma ta.
Te reneg. Nu ti-ai intors privirea rece cand umblam cu tenesii rupti prin ploaie. Te-am scuipat si nici nu ai simtit. Te prefaci ca nu simti, ca nu stii, ca nu vrei, dar in molozul dinauntrul tau se aud firele de praf curgand. Nu ti-am cerut sa-ti pese, ti-am cerut sa te darami, sa te zdrobesti si sa nu te mai poti aduna in veci. Sa zaci in bucati si sa te spele ploaia. Sa te inunzi in siroaie si belti. Sa urli si sa nu te auda nimeni. Sa-ti vezi visele intr-o fractiune de secunda ca pe un trailer mai bun decat filmul prost si dezgustator pe care-l promoveaza. Sa vrei sa strigi, dar plamanii sa-ti fie plini de praf. Gura searbada. Ochii injectati de groaza. Sa nu te stie nimeni, sa nu te vada, sa nu le pese.
- M-ai auzit?! Nu te preface ca nu exist! Chiar nu simti cum te imping inspre hau? Cazi! Cazi odata! Din daramatura nu poate iesi decat daramatura!
- Esti singura aici. Tu nu te vezi? Ridicola cu tenisii rupti...Cu ochii iesiti din orbite de la atata urlat. Cu venele umflate pe gat de la atata fortare...
- Poti vorbi ? Nu te-neci cu fumul tigarii mele? Nu tremuri ca te-aprind? Nu simti frica sfarsitului cum te strange de gat? De ce te incapatanezi sa stai drept? Nu intelegi ca nu te vreau? Ca nu imi trebuiesti. Ca m-am lepadat de tine de mii de ori. Ca iti reneg fiecare secunda din existenta. Ca nu existi. Raspunde!!! Unde dracu' esti?
Mor de dragul etichetei> Optimismus optimi. Nailed it.
RăspundețiȘtergere